Depozit la termen sau cont de economii: cum alegi

Alegerea dintre un depozit la termen și un cont de economii nu se face după dobândă, ci după cât de repede ai putea avea nevoie de bani. Dobânda se schimbă; regulile de acces rămân.

Comparația pe criterii care nu se învechesc

Trei detalii care schimbă rezultatul

1. Capitalizarea

Un depozit cu capitalizare adaugă dobânda la principal la fiecare scadență, astfel încât următoarea dobândă se calculează la o sumă mai mare. Unul fără capitalizare virează dobânda în contul curent. Pe orizonturi lungi, diferența dintre cele două nu este neglijabilă. Întreabă explicit ce variantă semnezi.

2. Prelungirea automată

Multe depozite se prelungesc automat la scadență, dar la dobânda valabilă în acel moment, nu la cea inițială. Dacă dobânzile au scăzut între timp, te trezești cu un randament mult mai mic fără să fi făcut nimic. Notează-ți scadența.

3. Dobânda promoțională

Multe conturi de economii afișează o dobândă atrăgătoare condiționată: valabilă doar în primele luni, doar până la un plafon de sold, sau doar dacă alimentezi lunar cu o sumă minimă. Condiția este în contract, nu în reclamă.

Garanția este aceeași, dar plafonul se calculează pe deponent

Ambele produse sunt garantate prin FGDB, cu plafonul de 100.000 de euro în echivalent lei. Atenție însă: plafonul se aplică per deponent și per instituție de credit, nu per produs. Dacă ai la aceeași bancă un depozit și două conturi de economii, sumele se însumează pentru calculul compensației. Împărțirea între mai multe bănci este singura cale de a acoperi sume mai mari.

Există și o protecție suplimentară temporară, timp de 12 luni, pentru anumite sume cu proveniență specială — de exemplu din vânzarea unei locuințe.

Partea fiscală, pe scurt

Dobânda este impozitată cu 10%, reținut la sursă de bancă. Peste un anumit prag de venituri cumulate poți datora și CASS, pe care o declari singur. Detaliile complete, cu cifrele și temeiul legal.

Dezavantajele contului de economii, spuse pe față

Contul de economii e vândut aproape întotdeauna prin avantajul lui — ai acces la bani oricând. Partea cealaltă apare în contract și merită citită înainte, nu după:

• Dobânda nu e garantată. Banca și-o rezervă contractual dreptul de a o modifica, iar modificarea nu are nevoie de acordul tău. Într-un depozit la termen, dobânda e fixată pentru perioada convenită; într-un cont de economii, nu.
• Dobânda afișată e de regulă condiționată. Valabilă doar primele luni, doar până la un plafon de sold, sau doar dacă alimentezi lunar cu o sumă minimă. Peste plafon, soldul suplimentar poate fi remunerat mult mai prost sau deloc.
• Randamentul e mai mic decât la un depozit la termen comparabil, pentru exact motivul pentru care îți place: banca nu poate conta pe banii tăi pe o perioadă fixă.
• Accesul liber lucrează împotriva economisirii. Nu e un argument financiar, e unul practic: un cont din care poți retrage în două atingeri de ecran se golește mai des decât un depozit cu scadență.
• Dobânda se impozitează la fel — 10% reținut la sursă — deci avantajul fiscal nu compensează diferența de randament.
• Plafonul de garantare nu se multiplică. Cele 100.000 de euro se aplică per deponent și per bancă, nu per produs: două conturi de economii și un depozit la aceeași bancă se însumează.

Niciunul dintre punctele de mai sus nu face contul de economii un produs prost. Îl fac un produs cu alt rol: bani la care ai putea avea nevoie, nu bani pe care îi pui deoparte definitiv.

„Cele mai bune dobânzi”: unde se citește nivelul real al pieței

Noi nu publicăm liste de dobânzi pe bănci, pentru un motiv simplu: o dobândă are sens doar împreună cu data la care era valabilă, iar un tabel copiat devine greșit în câteva săptămâni. Există însă o sursă oficială, publicată lunar, care îți spune la ce nivel se află piața — și față de care poți judeca orice ofertă pe care ți-o face o bancă.

Banca Națională a României publică, în Buletinul lunar, capitolul „Ratele dobânzilor practicate de instituțiile de credit”. Acolo găsești, separat:

• Depozite la termen în lei — cu două tabele distincte: depozitele existente în sold și depozitele noi;
• Depozite la termen în euro — în aceeași structură, sold și depozite noi;
• Depozite pe tipuri de depozite, în lei și în euro, tot cu distincția sold / depozite noi.

Distincția dintre „sold” și „depozite noi” este cea care contează pentru tine. Rata pe soldul existent este media tuturor depozitelor aflate în derulare, inclusiv cele constituite acum doi ani, la alte condiții. Rata pe depozitele noi este media la care băncile atrag bani luna aceasta — adică exact reperul față de care se compară oferta pe care o ai pe masă.

Cum folosești asta concret: citești media BNR pe depozite noi la termen, pe moneda și pe scadența care te interesează, apoi ceri băncii oferta ei în scris. Dacă oferta e sub media pieței, ai un argument obiectiv de negociere sau un motiv să întrebi la altă bancă. Dacă e vizibil peste medie, întreabă ce condiție o susține: un plafon de sold, o perioadă promoțională scurtă, o alimentare lunară obligatorie.

Depozit la vedere, depozit la termen, cont de economii

Cei trei termeni apar în contracte cu sensuri precise, iar alături de ei mai găsești „capitalizare”, „scadență” și „dobândă anuală efectivă”. Definițiile scurte sunt strânse în glosarul bancar.

„Depozit la vedere” este termenul pentru banii pe care îi poți retrage oricând, fără o scadență convenită — în practică, disponibilul din contul curent. Dobânda este minimă sau zero, tocmai pentru că banca nu poate conta pe acei bani.

Între el și depozitul la termen se află contul de economii: păstrează accesul aproape ca la vedere, dar plătește o dobândă mai mare, pe care banca și-o rezervă dreptul să o modifice. Cele trei nu sunt variante ale aceluiași produs, ci trepte ale aceluiași compromis: cu cât renunți pentru mai mult timp la accesul la bani, cu atât dobânda crește.

Detaliul practic care prinde lumea pe picior greșit: la retragerea anticipată dintr-un depozit la termen, multe bănci nu anulează complet dobânda, ci o recalculează la nivelul dobânzii la vedere pe toată perioada scursă. Diferența poate fi de la „pierzi tot” la „primești aproape nimic” — condiția exactă este în contractul depozitului, iar merită citită înainte, nu în ziua retragerii. Calculatorul pentru acest scenariu este aici.

Cum alegi, practic

1. Separă banii de urgență de banii de economisit. Fondul de urgență nu se blochează într-un depozit la termen — el trebuie să fie accesibil imediat.
2. Pentru sume pe care sigur nu le atingi, depozitul la termen fixează dobânda și te protejează de scăderi.
3. Pentru sume la care ai putea avea nevoie, contul de economii costă puțin randament în schimbul accesului.
4. Verifică oferta la bancă, nu într-un tabel copiat. Dobânzile se schimbă des; sursa validă este oferta oficială a băncii, la data la care o citești.

Întrebări frecvente

Surse

• BNR — Buletin lunar, capitolul 10 „Ratele dobânzilor practicate de instituțiile de credit”, cu tabelele 10.1–10.4 pentru depozitele la termen în lei și în euro, sold și depozite noi (exemplar verificat: nr. 1/2025)
• FGDB — cât garantăm
• Legea 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor
• Formularul pentru informații oferite deponenților — document cu conținut prevăzut de lege, publicat de fiecare instituție de credit; exemplar verificat: Banca Transilvania

Actele fără link se consultă în forma lor oficială pe portalul legislativ al Ministerului Justiției sau în Monitorul Oficial. Verificăm linkurile periodic; dacă unul nu mai funcționează, semnalează-l.

Notă: Infobanca.ro este un director informativ independent. Nu suntem instituție financiară, nu oferim consultanță financiară și nu intermediem produse bancare. Datele de mai sus au fost preluate din surse oficiale la data indicată și pot fi modificate de instituție fără notificare prealabilă. Verificați întotdeauna informația pe canalul oficial înainte de a acționa. Ai găsit o eroare? Semnaleaz-o aici. Cine scrie și cum verificăm: despre Infobanca.ro și politica editorială.