Garantarea depozitelor: cât primești, în cât timp și ce nu e acoperit
Banii ținuți într-o bancă din România sunt garantați până la echivalentul a 100.000 de euro per deponent, per bancă. Există însă un al doilea plafon, tot de 100.000 de euro, despre care aproape nimeni nu știe, și există și depozite care nu sunt garantate deloc. Mai jos, ce publică oficial Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare.
Plafonul de bază
FGDB garantează banii fiecărui deponent la o bancă până la echivalentul în lei a 100.000 de euro. Plafonul se aplică per deponent și per bancă, nu per cont: dacă ai trei conturi la aceeași bancă, ele se însumează, iar plafonul rămâne unul singur. Dacă ai bani la două bănci diferite, fiecare are propriul plafon.
Ce intră în calcul. Suma garantată se calculează adunând depozitele și dobânda acumulată până la data la care depozitele devin indisponibile, din care se scad comisioanele, taxele și datoriile pe care le ai față de aceeași bancă. Rezultatul este plafonat la 100.000 de euro.
Al doilea plafon, de care puțini au auzit
Peste plafonul obișnuit se adaugă un plafon suplimentar, tot de 100.000 de euro, valabil timp de 12 luni, pentru sumele provenite din situații de viață precise. FGDB le enumeră:
- vânzarea unei locuințe, în scop rezidențial;
- pensionarea sau concedierea;
- căsătoria sau divorțul;
- invaliditatea sau decesul;
- indemnizații de asigurare, ori compensații pentru prejudicii din infracțiuni sau pentru condamnări pe nedrept.
Este exact situația în care oamenii au, temporar, mult mai mulți bani în cont decât de obicei — banii din vânzarea unui apartament, de exemplu. După cele 12 luni rămâne doar plafonul general.
În cât timp primești banii
Plățile de compensații încep în maximum 7 zile lucrătoare de la data la care depozitele au fost declarate indisponibile. Odată începute, compensația poate fi ridicată pe o perioadă de 5 ani — deci nu pierzi dreptul dacă nu te prezinți imediat.
Conturile cu mai mulți titulari
FGDB precizează că „cotitularii unui cont beneficiază de compensație în limita cotelor prevăzute în contractul cu banca. Dacă nu s-au prevăzut cote individuale, cotitularii beneficiază de compensație în cote egale.” Cu alte cuvinte, ce scrie în contract despre cote decide împărțirea, iar în lipsa unei prevederi se împarte egal.
Ce NU este garantat
Lista publicată de FGDB include:
- depozitele caselor de schimb valutar și ale caselor de amanet;
- conturile curente ale caselor de ajutor reciproc;
- titlurile de stat cumpărate prin intermediul băncilor;
- sumele folosite pentru cumpărarea de monedă electronică;
- despăgubirile anuale pentru imobilele naționalizate.
Titlurile de stat nu sunt depozite. Sunt un împrumut acordat statului, nu bani ținuți la bancă, chiar dacă le-ai cumpărat prin ghișeul băncii. Nu intră sub garanția FGDB — riscul lor este riscul statului emitent, care e o discuție diferită, nu neapărat mai proastă.
Dacă ai și un credit la banca respectivă
Creditul rămâne de plătit. La întrebarea dacă mai trebuie plătit creditul atunci când banca intră în faliment, FGDB răspunde categoric: da. Datoriile tale față de bancă se scad din compensația cuvenită, iar rambursarea continuă potrivit graficului existent sau unuia renegociat cu lichidatorul.
Atenție la sucursalele băncilor străine
Nu toate instituțiile la care poți ține bani în România intră sub FGDB. O sucursală a unei bănci autorizate în alt stat membru rămâne sub schema de garantare din țara băncii-mamă. Cazul cel mai răspândit: Revolut, unde depozitele clienților români sunt acoperite de schema lituaniană, iar FGDB acționează doar ca agent de plată. Plafonul este tot de 100.000 de euro, dar instituția care îl garantează este alta.
Verifică întotdeauna, pe pagina instituției din directorul nostru, dacă vorbim de o bancă persoană juridică română sau de o sucursală a unei bănci străine. Pentru cadrul complet și datele de contact ale fondului, vezi pagina FGDB.
Din verificările noastre
Verificat de noi, în sursă, la 5 septembrie 2026
Am parcurs rând cu rând lista instituțiilor participante publicată de FGDB — 29 de poziții — și am comparat-o cu paginile noastre de bănci. O bancă de pe site nu mai apărea în listă: First Bank, absorbită de Intesa Sanpaolo la 31 octombrie 2025, pe care încă o prezentam ca activă. Am corectat pagina în aceeași zi și am consemnat eroarea în jurnalul corecțiilor. De atunci, fiecare pagină de bancă spune explicit ce schemă îi acoperă depozitele: FGDB pentru băncile românești, schema statului de origine pentru sucursale.
Întrebări frecvente
Cât este garantat la o bancă din România?
Echivalentul în lei a 100.000 de euro per deponent și per bancă. Conturile multiple la aceeași bancă se însumează sub același plafon; la bănci diferite, fiecare are plafonul ei.
Există un plafon mai mare în anumite situații?
Da. Un plafon suplimentar de 100.000 de euro, valabil 12 luni, se aplică sumelor provenite din vânzarea unei locuințe în scop rezidențial, pensionare sau concediere, căsătorie sau divorț, invaliditate sau deces, ori din indemnizații de asigurare și compensații pentru prejudicii din infracțiuni sau condamnări pe nedrept.
În cât timp primesc banii dacă banca intră în faliment?
Plățile încep în maximum 7 zile lucrătoare de la data la care depozitele au fost declarate indisponibile, iar compensația poate fi ridicată pe parcursul a 5 ani de la începerea plăților.
Dobânda intră în plafon?
Da. Se adună depozitele și dobânda acumulată până la data indisponibilizării, se scad comisioanele, taxele și datoriile față de aceeași bancă, iar rezultatul este plafonat la 100.000 de euro.
Ce depozite nu sunt garantate?
Depozitele caselor de schimb valutar și ale caselor de amanet, conturile curente ale caselor de ajutor reciproc, titlurile de stat cumpărate prin bănci, sumele folosite pentru cumpărarea de monedă electronică și despăgubirile anuale pentru imobilele naționalizate.
Mai trebuie să plătesc creditul dacă banca intră în faliment?
Da. Datoriile față de bancă se scad din compensația cuvenită, iar rambursarea continuă conform graficului existent sau unuia renegociat cu lichidatorul.
Depozitele de la o sucursală a unei bănci străine sunt garantate de FGDB?
Nu. Rămân sub schema de garantare din țara băncii-mamă. La Revolut, de exemplu, garanția vine de la schema lituaniană, iar FGDB acționează doar ca agent de plată în România.
Surse
- FGDB — cât garantăm
- FGDB — întrebări frecvente despre garantarea depozitelor
- Legea 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor
Actele fără link se consultă în forma lor oficială pe portalul legislativ al Ministerului Justiției sau în Monitorul Oficial. Verificăm linkurile periodic; dacă unul nu mai funcționează, semnalează-l.
Citește mai departe
- Coduri SWIFT/BIC pentru băncile din România
- Cum blochezi un card pierdut sau furat, la fiecare bancă
- Credit bancar pentru PFA: ce cer băncile, în realitate
- Cum depui o reclamație la bancă și ce urmează dacă nu ești mulțumit
- Impozit și CASS pe dobânzile bancare: ce reține banca și ce declari tu
- Raiffeisen SmartToken: activare, PIN uitat, telefon nou
- Aplicația băncii nu funcționează: paginile oficiale de status
- Cont de economii pentru copil: ce verifici înainte să semnezi
- Depozit la termen sau cont de economii: cum alegi
- Rambursarea anticipată a creditului: ce comision ai voie să plătești
- Poprirea pe contul bancar: cine o instituie și ce se poate opri
- IRCC și ROBOR: ce sunt și unde se publică oficial
- Factoring și scontare: cum îți transformi facturile în bani mai devreme
- Prescrierea datoriilor: două termene diferite și o capcană
- Nu mai poți plăti rata: ce ai de făcut, în ordinea corectă
- Asigurarea la creditul ipotecar: ce poate și ce nu poate cere banca
- Plăți instant în România: ce se schimbă în 2027
- Transfer în euro în UE: cât are voie banca să îți ceară
- Contul de plăți cu servicii de bază: dreptul de a avea un cont
- Cum îți muți contul la altă bancă: termenele legale
- Cum verifici, în cinci minute, dacă cine îți oferă un credit e autorizat
- Bancă, IFN sau aplicație de plăți: unde stau banii tăi, de fapt
- Ce trebuie să îți dea banca înainte să semnezi un credit ipotecar
- Dobândă fixă sau variabilă: cum se stabilește și ce te anunță banca
- Credit ipotecar sau de nevoi personale: două legi, drepturi diferite
- Două documente despre comisioane pe care banca ți le datorează
- Economii în euro sau dolari: ce se schimbă la garantare și la conversie
- Dobânda compusă: cum se calculează și de ce contează frecvența
- Cum recunoști o fraudă telefonică în numele băncii
- Ce se întâmplă cu banii tăi dacă banca intră în faliment
- Retrageri și plăți cu cardul în străinătate: capcana conversiei în lei
- De ce îți cere terminalul PIN-ul la o plată contactless mică
- Ai o plată pe care nu ai făcut-o: ce drepturi ai și ce faci
- Depozite și economii — ghiduri și surse oficiale
- Contact bănci din România
Notă: Infobanca.ro este un director informativ independent. Nu suntem instituție financiară, nu oferim consultanță financiară și nu intermediem produse bancare. Datele de mai sus au fost preluate din surse oficiale la data indicată și pot fi modificate de instituție fără notificare prealabilă. Verificați întotdeauna informația pe canalul oficial înainte de a acționa. Ai găsit o eroare? Semnaleaz-o aici. Cine scrie și cum verificăm: despre Infobanca.ro și politica editorială.